Dezordine

Nu mai am rabdare. Si nici timp. Abia mai arunc un ochi peste blogurile pe care alta data le citeam din scoarta in scoarta. De scris, nici nu mai pomenesc. Singurele lucruri care am reusit sa le citesc in ultima vreme au fost cursuri , mailuri si traininguri. AStazi, cand mintea mi-e plina de rapoarte si alte lucruri cotidiene, mi-am dorit sa citesc ceva de calitate, ce stiam sa absorb odata cu toti porii de la purtator. M-am trezit dezamagita ca nu pot si nu se mai acumuleaza in mine nimic frumos, ci doar trec peste cuvinte, fara sa le ating in zbor.

Dau vina pe perioada agitata, dar acum nu stiu ce sa zic. Imi lipseste harul meu de a ma afunda in profunzimi, insa am descoperit cel mai fericit sentiment uman : sa iubesti si sa fi iubit intr-u totul!

Nu stiu de ce, dar fericirea nu ma inspira in scris. Si nu stiu ce sa zic, daca atunci cand scrii traiestimai putin, cert e ca acum traiesc mult si intens, asta cu siguranta!

ACum ma intorc la cursurile mele, ca si asa am asternut aici doar randuri fara noima, dezordonate si necizelate!